Noi descoperiri ale medicilor: De ce unii oameni fac forme grave de COVID și alții nu

Oamenii de știință au constatat că nivelurile alarmante de autoanticorpi pot conduce la cazuri severe de Covid și pot lăsa pacienții cu Covid de lungă durată.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit că pacienții cu Covid-19 aveau în sânge un număr mare de anticorpi, care s-au îndreptat împotriva organelor, țesuturilor și a sistemului imunitar în sine, în loc să lupte împotriva virusului invadator.

Oamenii de știință au comparat răspunsurile imune la pacienți și la persoane neinfectate și au descoperit la aceștia foarte mulți anticorpi cu comportament anormal, care au blocat apărarea antivirală, au eliminat celulele imune folositoare și au atacat corpul pe mai multe fronturi, de la creier, vase de sânge și ficat până la țesutul conjunctiv și tractul gastro-intestinal.

Teste suplimentare au arătat că numărul autoanticorpilor în sânge este direct proporțional cu gravitatea bolii. Pacienții cu Covid-19 au avut mai mulți anticorpi care s-au întors împotriva lor înșiși decât persoanele cu lupus, o boală autoimună cauzată de anticorpi similari.

Pacienții cu Covid-19 produc autoanticorpi care interferează de fapt cu răspunsurile imune împotriva virusului, spune Aaron Ring, imunobiolog la Yale și autorul principal al studiului. Numeroși alți autoanticorpi au atacat părți ale corpului despre care se știe că sunt deteriorate la cei cu boală.

„Credem cu siguranță că acești autoanticorpi sunt dăunători pacienților cu Covid-19”, a spus Ring, adăugând că efectele nocive pot continua după ce infecția s-a diminuat, lăsând pacienții cu probleme medicale de lungă durată.

Ring a colaborat cu Akiko Iwasaki, profesor de imunobiologie la Yale, examinând la 194 de pacienți și lucrători din spitale cu grade diferite de gravitate a infecției Covid autoanticorpi care atacau aproape 3.000 de proteine umane. Anticorpii dezactivează virușii prinzându-se de proteinele de pe suprafața acestora, dar autoanticorpii se leagă în mod eronat de proteinele de pe celulele umane sau de cele care au fost eliberate de acestea.

Potrivit AlephNews.ro, în studiul lor, care nu a fost încă evaluat de către comunitatea medicală și nu a fost publicat într-un jurnal, oamenii de știință descriu modul în care pacienții cu Covid au avut „creșteri dramatice ale reactivității autoanticorpilor” în comparație cu 30 de lucrători sănătoși din spital, care nu aveau virusul.

Peste 5% dintre pacienții spitalizați au avut autoanticorpi care au slăbit o parte esențială a apărării imune realizate de interferoni, proteine naturale produse de către celule ale sistemului imunitar. Acești pacienți nu au putut controla cantitatea de virus din corpul lor și astfel au dezvoltat boli mai grave.

Doi pacienți au avut autoanticorpi care au atacat celulele B, fabricile celulare care produc anticorpi pentru combaterea virusului, iar un pacient avea autoanticorpi care părea că au distrus multe dintre celulele T.

Testele efectuate pe șoareci cu unii dintre autoanticorpi au confirmat faptul că animalele erau mai expuse la infecție și aveau o rată mai mare de mortalitate din cauza bolii.

Oamenii de știință știu de mult că afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul și scleroza multiplă sunt provocate de sistemul imunitar care funcționează defectuos și atacă corpul. Dar se știe mai puțin despre infecțiile virale și capacitatea acestora de a induce reacții autoimune. În prezent se cercetează dacă autoanticorpii sunt responsabili pentru simptomele pe termen lung în boli precum Ebola și Chikungunya, precum și la pacienții cu cancer, după imunoterapie.

Ring a spus că dacă autoanticorpii Covid-19 rezistă în corp, ei ar putea juca un rol în Covidul de durată. „Este plauzibil ca sindroamele post-covid să fie cauzate de autoanticorpi de lungă durată, care persistă după eliminarea virusului din corp”, a spus el. În acest caz ar putea fi eficiente tratamentele cu imunosupresoare, care sunt utilizate în bolile reumatologice. Se crede că Covid de durată afectează aproximativ 10% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, iar în rândul celor peste 70 de ani afectează unul din cinci pacienți.

Danny Altmann profesor de imunobiologie la Imperial College Londra, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că autoanticorpii ar putea explica foarte bine varietatea simptomelor de Covid și afecțiunile pe termen lung pe care le au unii pacienți. „Consider acest lucru foarte probabil în special prin analogie cu Ebola și Chikungunya, unde autoimunitatea are un rol hotărâtor”.