Un pacient cu afecțiuni psihice învinge Guvernul la CCR. Decizie istorică a Curții

Alienații și debilii mintal nu mai pot fi puși sub interdicție judecătorească începând de astăzi, datorită unei decizii a Curții Constituționale (CCR).

Parlamentul are la dispoziție 45 de zile să vină cu noi reglementări privind tutela persoanelor cu discernământ redus.

În Monitorul Oficial a fost publicată motivarea deciziei CCR prin care a fost declarat neconstituțional articolul 164, alineatul 1 din Codul Civil în baza căruia persoanele alienate și debilii mintal erau puși sub interdicție judecătorească, prin care își pierd drepturile civile ca urmare a lipsei de discernământ.

În decizia adoptată cu unanimitate de voturi, judecătorii Curții au apreciat că articolul nu oferă garanții suficiente pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu dizabilități psihice sau mintale.

Decizia a fost luată la sesizarea depusă de avocatul unei persoane aflate sub interdicție în cadrul unui proces derulat la Tribunalul Buzău. Persoana respectivă reclamase faptul că a fost decăzută din drepturile electorale și din dreptul de încadrare în muncă în urma punerii sale sub interdicție.

În consecință, a sesizat CCR privind neconstituționalitatea articolului 164 din Codul Civil în baza căror prevederi a fost pus sub tutelă: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească.”

Prin decizia sa, Curtea i-a dat dreptate autorului sesizării, în pofida punctelor de vedere ale Guvernului, Tribunalului Buzău și Avocatului Poporului, care au susținut că sesizarea este neîntemeiată.

Primul motiv de neconstituționalitate invocat de Curtea Constituțională este că prevederile articolului permit pierderea drepturilor civile ale tuturor persoanelor vizate, indiferent de gradul lor de incapacitate, contravenind astfel Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte, precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

„Diferitelor grade de dizabilitate trebuie să le fie atașate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluții proporționale. O incapacitatea nu trebuie să conducă la pierderea exercițiului tuturor drepturilor civile, ci trebuie analizată în fiecare caz în parte”, se arată în  motivarea Curții, potrivit fanatik.ro.

Astfel, autoritățile trebuie să ia în considerare că există grade diferite de pierdere a discernământului, acesta nefiind cu totul abolit în multe cazuri. În consecință, o parte din drepturile civile trebuie să rămână neafectate de plasarea sub interdicție, în funcție de situația fiecărui pacient în parte, inclusiv dreptul la vot sau dreptul la muncă, pentru care a fost făcută sesizarea.

„Codul Civil operează cu valori absolute în sensul că orice potențială afectare a capacității mentale, indiferent de gradul său, poate duce la lipsirea persoanelor de capacitate de exercițiu”, a observat CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate.