Calendar Ortodox. Ce sărbătorim în 15 decembrie

Calendar Ortodox. Ce sărbătorim în 15 decembrie
| Foto: doxologia.ro

Pe data de 15 decembrie, este prăznuit Sfântul Mucenic Elefterie.

Originar din Roma, Sfantul Elefterie a fost hirotonit diacon la varsta de 14 ani, preot – la 18 ani si a fost ales Episcop al Iliricului la varsta de 20 de ani.

Mai multe amanunte despre viata acestui sfant ne-a oferit Parintele Valer Ulican – parohul Bisericii ‘Sf. Elefterie’ din Bucuresti: ‘Sfantul Elefterie s-a nascut din parinti cucernici, tatal sau fiind ostas pe Dunare, iar odata cu ridicarea sa in rang de catre imparatul Traian, vine la Roma, facand parte din garda imperiala. Nu se cunosc prea multe despre el. Se pare ca ar fi murit in lupte. Despre mama Sfantului Elefterie, Antineea, stim ca s-a convertit la crestinism in timpul predicii Sfantului Apostol Pavel.

Ea isi creste pruncul in frica de Dumnezeu si de mic l-a invatat dreapta credinta in casa lui Agrila si Priscila si in catacombe. Pentru dragostea ei fata de Evanghelie, pentru slujirea ei curata, Sfantul Elefterie a fost hirotonit diacon la varsta de 14 ani, preot – la 18 ani si episcop – la 20 de ani, pentru ravna lui aleasa si pentru dragostea lui fata de Hristos. Cunoscator al locurilor de la Dunare unde se plamadea populatia daco-romana, Biserica Romei il trimite pe Elefterie Episcop de Iliric unde predica ca si Sfantul Apostol Pavel. Aici, in scurt timp, organizeaza si intareste comunitatile crestine din dreapta si stanga Dunarii, de pe Valea Tisei si Panon cu episcopi si preoti, monahi si diaconi.’

In perioada ce a urmat, activitatea desfasurata de Sfantul Elefterie pentru raspandirea crestinismului a inceput sa-l ingrijoreze pe imparatul roman Adrian, care a ordonat arestarea Sfantului Elefterie si in cele din urma decapitarea acestuia. Din nou cu detalii Parintele Valer Ulican: ‘Vestea despre el a ajuns pretutindeni. Insusi imparatul Adrian afla despre el si constata o raspandire in masa a crestinilor. Il cauta pe Elefterie la Iliric, dar nu il gaseste. Intors la Roma, imparatul porunceste sfetnicului sau Felix sa ia o ceata de ostasi si sa-l aduca pe Elefterie. Venind in Iliric, Felix il gaseste pe Elefterie slujind. Elefterie, vorbind asa de frumos, il cucereste pe acesta, Felix, fapt pentru care nu l-a legat asa cum ii poruncise imparatul si l-a declarat chiar prieten si ca nu este un om chiar atat de periculos si neascultator, asa cum fusese informat imparatul.

Totusi, Elefterie accepta si pleaca cu Felix la Roma. La o apa curgatoare si izvor sanatos, Felix sfetnicul, care se convisese de adevarul Evangheliei, a fost si el botezat de catre Sfantul Elefterie. Ajunsi la Roma, Felix isi indeplineste porunca si pleaca, iar Elefterie a fost retinut. Desigur, la Roma urmeaza o serie de acuzari si o serie de chinuri pentru Elefterie, dupa cum citim in Acatistul Sfantului Elefterie: a fost pus pe un pat de arama inrosit in foc, a fost aruncat intr-un cazan incins, cu fierbinte amestecatura, a fost aruncat intr-o arena in care fiarele salbatice, ca prin minune, stateau linistite la picioarele lui.

Acest fapt l-a facut pe imparat sa creada ca Elefterie este un vrajitor si a poruncit sa i se taie capul. Mama sa, Antineea, s-a aplecat atunci sa-i sarute fruntea, i-a imbratisat trupul plin de sange si batai si a rostit: ‘Cel ce isi va pierde viata sa pentru Mine, isi va castiga sufletul, pentru ca ce-i foloseste omului daca castiga lumea aceasta, dar isi pierde sufletul sau.’ Atunci, o sabie ucigasa a despicat si capul Antineei, impreunand in felul acesta sangele in martiraj pentru vesnica pomenire.’

Ce s-a intamplat cu moastele Sfantului Mucenic Elefterie dupa martiriul sau ne-a spus de asemenea Parintele Valer Ulican: ‘Moastele Sfantului Sfintit Mucenic Elefterie – Episcop al Iliricului au fost aduse in Iliric unde a slujit Sfantul Elefterie, dupa care au fost duse in Constantinopol, fiind daruite mai multor biserici si manastiri din Balcani pe unde a propovaduit acest martir. Spre bucuria noastra, particele din moastele Sfantului Sfintit Mucenic Elefterie se afla in biserica manastirii Tiganesti, fiind aduse pe la anul 1811 de la un schit Izvorani, din apropierea manastirii, potrivit basilica.ro.


 

Comenteaza