Calendar ortodox. Ce sărbătoare mare este în 8 decembrie

Pe 8 decembrie este sărbătoare mare în calendarul creștin ortodox, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Patapie, făcătorul de minuni.

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi, 8 decembrie, pe Sfântul Patapie. (sec. VII) Sfântul Cuvios s-a născut în orașul Teba (Egipt) din părinți binecredincioși. A îmbrățișat viața monahală, a părăsit Egiptul și s-a dus la Constantinopol. Aici și-a făcut o colibă lângă zidul marelui oraș, aproape de localitatea Vlaherna.

Trăindu-și viața întru sfințenie, Cuviosul Patapie a fost învrednicit de către Bunul Dumnezeu cu darul tămăduirii. A săvârșit minuni până la bătrânețe, când s-a mutat cu pace la Domnul, fiind îngropat în biserica Sfântului Ioan Botezătorul din Constantinopol.

Moaștele Sfântului se păstrează la Mănăstirea Loutraki din apropiere de Corint. Cum a devenit Sfântul Patapie ocrotitor al grecilor și cum au fost aduse moaștele sale la Corint aflăm, dintr-un interviu publicat în „Ziarul Lumina” din data de 8 decembrie, de la Înaltpreasfințitul Dionisie, Mitropolitul Corintului.

„Sfântul Patapie a fost, așa cum se știe, un mare cuvios al Bisericii din secolul al IV-lea. S-a născut în Tebaida, în Egipt, a trecut la Constantinopol și a fost călugăr la Prodromul, o mănăstire foarte mare și cunoscută. La acest așezământ monahal s-au văzut virtuțile sale, iar după trecerea la Domnul, trupul său nu a cunoscut stricăciune.

Noi trăim această minune de mai bine de 1.700 de ani, căci avem moaștele lui întregi la mănăstire. De asemenea, Dumnezeu ne-a binecuvântat și încă ne binecuvântează cu multe minuni făcute prin moaștele Sfântului Patapie. Moaștele sale s-au descoperit la 1600, în eparhia pe care o păstorim. O familie numită Notaras din Constantinopol, pentru a nu fi profanate după căderea metropolei sub turci, le-a luat la Corint.

Au așezat moaștele lui într-o criptă, la o mănăstire într-un munte și din teama ca turcii să nu le descopere și să le distrugă, au zidit cripta respectivă și nu se vedea nimic. Mănăstirea și cripta aveau și picturi din acea vreme. Exista acolo un paraclis în care se oficiau slujbe în cinstea sfântului, dar nimeni nu știa de ce. Nimeni nu știa că moaștele Sfântului Patapie erau zidite în criptă.

Corintenii îl iubeau foarte mult, cu toată inima lor, pe sfânt, fără să știe că moaștele sale se află chiar în acea criptă unde veneau să se roage. În 1904, un grup de credincioși în frunte cu clerici ai eparhiei noastre au hotărât să mărească capela și paraclisul respectiv pentru a obține un spațiu liturgic mult mai mare. Când au dărâmat pereții, au descoperit cripta și moaștele întregi ale Sfântului Patapie.

Exista și un pergament pe care scria ‘Cuviosul Patapie’. În același loc s-au descoperit și moaștele Sfintei Ypomoni, nume care se tâlcuiește ‘răbdare’, o trăitoare care a fost mama ultimului împărat din Bizanț, precum și moaștele Cuviosului Nicon cel Nou”.

O rasă a Sfântului Patapie a fost adusă la Catedrala Patriarhală care mai apoi a fost dăruită Arhiepiscopiei Dunării de Jos, potrivit basilica.ro.

„Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am adus o rasă care a aparținut cuviosului și care a fost pusă pe moaștele sale. Odorul a fost adus la Catedrala patriarhală din București spre închinare și a fost, apoi, dăruită Arhiepiscopiei Dunării de Jos și așezată de Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Casian la Catedrala episcopală din Galați.

De atunci și până astăzi, foarte mulți credincioși români au vizitat Mănăstirea ‘Sfântul Patapie’ – Loutraki și eparhia noastră și s-au închinat moaștelor cuviosului. S-au tradus în limba română Acatistul și celelalte slujbe ale Sfântului Patapie. Prin toate acestea, văd și simt că și poporul român îl cinstește pe Sfântul Patapie. Ca episcop al unei eparhii apostolice, fiindcă la Corint a predicat Sfântul Apostol Pavel, ne bucurăm nespus de mult pentru aceasta”, a mai spus Înaltpreasfințitul Dionisie, Mitropolitul Corintului.